Mă cam frige pe mațe treaba asta cu multele soiuri de inteligență. Noțiunea de talent a fost suprimată complet aiurea, fiindcă mai nou orice tâmpit poate performa în orice dacă perseverează. Prostie mai mare, rar am auzit.

Deci suprimăm talentul și zicem că fiecare e inteligent în felul lui, ca să nu fie nimeni prost.

Niște chestiuni sunt însă destul de clare. Apogeul inteligenței se petrece în dezvoltarea gândirii abstracte, fără asta nu ai ce căuta la facultate, iar dacă te duci, te duci degeaba.

Nevoia de concret este specifică preșcolarilor și școlarilor de până la 16-17 ani, când creierul începe să îngăduie gândirea abstractă. Inteligența ca termen își are rădăcina sensului în “înțelegere”, nu în “facere”, nu în “îndemânare”, nu în “simțire”, nu în “dibăcie”. Hai să folosim termenii în sens propriu.

Asocierea inteligenței cu matematica și logica, a revoltat o droaie de oameni, fiindcă cei mai mulți n-au nici o legătură cu treburile astea. Și pe drept. Amicul meu libanez Mr. Sal, e un tip deosebit de inteligent, vorbește vreo 4 limbi străine, are o capacitate deosebită de analiză, proiecție și o viteză extraordinară de înțelegere. Are vreo 70 de ani și se pricepe la o droaie de treburi, mai puțin la matematică. Pentru el, eu sunt “Mr. Marin the mathematician” și mă stimează teribil pe treaba asta. N-o fi el priceput la matematici, dar are o logică excepțională și o capacitate de concentrare pe care puțini o mai au la vârsta lui.

Nu există inteligență fără abstractizare. Fiindcă fără abstractizare nu există grad ridicat de obiectivitate, iar fără grad ridicat de obiectivitate, gândirea se duce în păpușoi. Din această pricină, ea nu poate face estimări, nu poate vedea în ansamblu în spațiu și timp.

Acceptarea unei definiri sănătoase a inteligenței și talentului, ajută la organizarea sănătoasă a societății. Așa cum nu poți să bagi astenici mititei la jandarmi, nu poți pune pe calul de curse un jokey de 100kg. Trupul își trasează ușor limitele. Nu poți fi și halterofil și baschetbalist, ba mai mult, nu e suficient să ai 2,00m ca să fii bun la baschet, dar în mod cert n-ai fi bun de gimnast.

Inteligența nu e o formă de talent. Eu nu cred în IQ. Cred că talentul este nativ și poate fi dezvoltat doar dacă există miezul. Cred însă că inteligența în sensul ei de capacitate de înțelegere și raționament corect, există în fiecare și se dezvoltă prin învățarea utilizării ei. Muzica, artele vizuale, literatura, științele exacte, științele umaniste, toate necesită inteligență și logică.

Numai un om fără studii superioare poate crede altfel. Iar cine le-a făcut și nu a sesizat asta, le-a cam făcut degeaba.

Astfel eu sunt un om care crede că prostia este la bază un rezultat al unei lipse de voință, nicidecum o gaură în creier.